Am primit mesajul de mai jos pe e-mail. E foarte interesant.
Termitele chinezeşti şi austriece devorează pădurile româneşti. Preşedinţia şi Guvernul, sesizate despre lăcomia străinilor
Majoritatea
ţărilor din Uniunea Europeană, dar şi China şi Rusia, pentru protejarea
fondului forestier propriu, au redus cantitatea de lemn destinată
exploatării. România a rămas un "paradis verde" pentru firmele străine.
Din pricina înăspririi competiţiei pe piaţa de profil nu au întârziat să
apară înţelegeri, neprofitabile pentru statul român, neprofitabile
pentru resursele naturale ameninţate, între principalii actori pe piaţa
exploatării lemnului. Termita austriacă şi cea chinezească îşi împart,
ca invadatorii teritoriile
cucerite, pădurile româneşti. Da, chinezii sunt foarte activi şi
lacomi, deşi nu-i vezi cu toporul în cârcă prin pădure, mănâncă enorm de
mult lemn. Milioane de metri cubi! Industria lor are nevoie infinită de
materie primă. La ei acasă nu mai au voie să taie, posibila criză de
apă cu care se va confrunta ţara pe termen lung a făcut ca autorităţile
chineze să conceapă un plan de investiţii la nivel mondial. Acesta
vizează achiziţionarea şi modernizarea unor fabrici de celuloză în
ţări ce deţin fonduri forestiere semnificative. Cunoscând faptul că în
ţara noastră se taie fără milă şi iraţional, în cea de a doua jumătate a
anului 2010, firmele cu capital chinez şi-au creat rapid reţele de
exploatare de masă lemnoasă. Operatorii din industria românească a
lemnului au sesizat anul trecut Preşedinţia şi Guvernul despre pofta
nestăvilită de resurse a străinilor, care pune în pericol
interesele economice naţionale.
O primă mişcare a fost achiziţionarea, de către Avic International Holding Corporation, firmă cu capital chinez, a pachetului majoritar de acţiuni la SC Someş SA din Dej, producător de celuloză, controlată anterior de grupul de firme Serviciile Comerciale Române, Piatra-Neamţ. Conform planului de afaceri, firma chineză se obligă, până în 2014, să investească 350 de milioane de euro în retehnologizarea şi mărirea capacităţii de producţie a liniei de celuloză şi hârtie, până la 550 de mii de tone pe an. Hai să traducem cantitatea de celuloză în… materie primă.
O asemenea producţie va genera, anual, un consum de 2,5-3 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în special răşinoase. Dacă la aceasta se adaugă cel actual, de 3,5 milioane de metri cubi, rezultă, pe termen foarte scurt, un necesar de 6-6,5 milioane de metri cubi de lemn anual, pentru procesarea în produse finite, semifinite, respectiv, celuloză şi hârtie. Un asemenea consum va duce, inevitabil, la creşterea presiunii asupra exploatării fondului forestier. În mod real, România poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de răşinoase anual, diferenţa urmând a fi asigurată prin ridicarea volumului de lemn exploatat, ceea ce, bineînţeles, contravine regulilor de gospodărire durabilă a fondului forestier. Dar la dracu’ cu regulile când profitul o cere!
O primă mişcare a fost achiziţionarea, de către Avic International Holding Corporation, firmă cu capital chinez, a pachetului majoritar de acţiuni la SC Someş SA din Dej, producător de celuloză, controlată anterior de grupul de firme Serviciile Comerciale Române, Piatra-Neamţ. Conform planului de afaceri, firma chineză se obligă, până în 2014, să investească 350 de milioane de euro în retehnologizarea şi mărirea capacităţii de producţie a liniei de celuloză şi hârtie, până la 550 de mii de tone pe an. Hai să traducem cantitatea de celuloză în… materie primă.
O asemenea producţie va genera, anual, un consum de 2,5-3 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în special răşinoase. Dacă la aceasta se adaugă cel actual, de 3,5 milioane de metri cubi, rezultă, pe termen foarte scurt, un necesar de 6-6,5 milioane de metri cubi de lemn anual, pentru procesarea în produse finite, semifinite, respectiv, celuloză şi hârtie. Un asemenea consum va duce, inevitabil, la creşterea presiunii asupra exploatării fondului forestier. În mod real, România poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de răşinoase anual, diferenţa urmând a fi asigurată prin ridicarea volumului de lemn exploatat, ceea ce, bineînţeles, contravine regulilor de gospodărire durabilă a fondului forestier. Dar la dracu’ cu regulile când profitul o cere!
Secretarul de stat de
la Ministerul Mediului Cristian Apostol nu este străin de lăcomia chinezească / Foto: SORIN LUPSA
Armistiţiu între marii profitori
În acest moment, piaţa prelucrării lemnului din România, în special cea a răşinoaselor, este stăpânită de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebeş; Egger Romania SRL Rădăuţi; Kronospan Sepal SRL Braşov.
Deţinătorul primului loc în acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebeş, cunoscând puterea financiară a investitorilor chinezi şi simţindu-şi ameninţată poziţia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit între cele două părţi. Astfel, în cadrul unor întâlniri, cei în cauză au stabilit împărţirea sferelor de influenţă asupra resurselor forestiere din România. În acest fel se poate păstra sub control preţul lemnului. Sub controlul lor.
Chiar şi cu acest "gentleman agreement" încheiat, austriecii încearcă să îşi asigure partea leului. Având vechime în afaceri cu statul român şi ştiind cum merg treburile pe aici, până încep să se mişte şi chinezii, reprezentanţi ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, după ştiinţa noastră, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultură şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, Şandor Balogh, director general adjunct al RNP, şi Sabin Bratu, director al Direcţiei Comerciale a RNP. Scopul întâlnirilor? Urgentarea soluţionării favorabile a unei solicitări a firmei.
Uite ce ar trebui să aprobe Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Regia Naţională a Pădurilor.
1. Modificarea cadrului legislativ în vigoare în vederea diminuării vârstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.
2. Utilizarea, pe întregul teritoriu al României, a sistemului austriac de măsurare a volumelor de masă lemnoasă. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bugetului RNP. Asta pentru că, deşi sistemul nu este încă omologat în ţara noastră, firma austriacă îl foloseşte la calculul lemnului tăiat din exploatările contractate direct de la Regie.
Noi în domeniu, reprezentanţii Avic International aplică tactica cu care au început şi "partenerii" lor austrieci, oferind agenţilor economici autohtoni preţuri mai mari pentru cantităţile de lemn pe care le achiziţionează de la aceştia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, încearcă să penetreze cercurile persoanelor cu influenţă, la nivel local, în împărţirea fondurilor forestiere destinate exploatării. Aşa cum ştim năravurile balcanice, e de aşteptat să pătrundă cu succes în cercurile foarte primitoare. În împrejurările astea, e de aşteptat ca, pe viitor, licitaţiile pentru vânzarea masei lemnoase organizate de Direcţiile Silvice să aibă câştigătorul decis chiar înainte de organizarea acestora.
Lăcomia chinezească pune în pericol industria autohtonă
La începutul anului trecut, federaţiile patronale şi profesional reprezentative pe plan naţional, în numele operatorilor economici din industria prelucrării lemnului, sesizau cele mai înalte instituţii ale statului cu privire la apariţia unei noi specii de termită care devastează pădurile româneşti. Este vorba despre aşa-numita termită chinezească, temută pe plan mondial pentru pofta ei de mâncare insaţiabilă. Iată textul sesizării:
"În ultima perioadă, atât producătorii din industria primară de prelucrare a lemnului, cât şi cei din industria mobilei ne-au sesizat o creştere îngrijorătoare a exportului de buşteni din lemn pentru industrializare, către China, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite şi finite din lemn, fiind în contradicţie cu strategia de valorifiare superioară a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, în special mobilă.
Astfel, în primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezultă un export de buşteni pentru industrializare către China în valoare de 13.625,720 mii $ faţă de valoarea de 4.291,908 mii $ înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2009, reprezentând o creştere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte îngrijoraţi, ne-au sesizat că, în ultimele săptămâni, fenomenul a luat o amploare deosebită, toate containerele care aduc produse din China se returnează încărcate cu buşteni, în special de răşinoase. De asemenea suntem informaţi că ţări învecinate cu însemnate cantităţi de resurse lemnoase au interzis exportul de buşteni (ex. Ucraina), iar Federaţia Rusă a introdus o taxă vamală de 25% pentru exportul buştenilor.
Această conjunctură zonală determină o presiune suplimentară asupra resursei de materie primă lemnoasă pentru toţi operatorii economici din industria lemnului şi influenţează atât creşterea preţului materiei prime lemnoase, precum şi reducerea activităţii unor operatori economici din domeniu, cu implicaţii nefavorabile şi asupra forţei de muncă. Având în vedere creşterea exagerată a exportului de buşteni din ultima perioadă, în China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului şi a industriei mobilei, vă rugăm să dispuneţi analiza celor prezentate mai sus în scopul instituirii unor proceduri riguroase de control a provenienţei legale a masei lemnoase şi măsuri de descurajare a exportului de material lemnos în stare brută, neprelucrată.
Apreciind că situaţia reprezintă o problemă foarte importantă pentru industria de profil din România, industrie care contribuie semnificativ la evoluţia economiei româneşti, vă rugăm să soluţionaţi de urgenţă intervenţia noastră împreună cu Comisia Europeană." Sesizarea a fost trimisă Preşedinţiei, Guvernului, ministerelor cu atribuţii în domeniu. Ea este semnată în numele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă şi al Asociaţiei Forestierilor din România de preşedinţii Aurică Sereny şi Ioan Sbera.
În acest moment, piaţa prelucrării lemnului din România, în special cea a răşinoaselor, este stăpânită de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebeş; Egger Romania SRL Rădăuţi; Kronospan Sepal SRL Braşov.
Deţinătorul primului loc în acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebeş, cunoscând puterea financiară a investitorilor chinezi şi simţindu-şi ameninţată poziţia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit între cele două părţi. Astfel, în cadrul unor întâlniri, cei în cauză au stabilit împărţirea sferelor de influenţă asupra resurselor forestiere din România. În acest fel se poate păstra sub control preţul lemnului. Sub controlul lor.
Chiar şi cu acest "gentleman agreement" încheiat, austriecii încearcă să îşi asigure partea leului. Având vechime în afaceri cu statul român şi ştiind cum merg treburile pe aici, până încep să se mişte şi chinezii, reprezentanţi ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, după ştiinţa noastră, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultură şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, Şandor Balogh, director general adjunct al RNP, şi Sabin Bratu, director al Direcţiei Comerciale a RNP. Scopul întâlnirilor? Urgentarea soluţionării favorabile a unei solicitări a firmei.
Uite ce ar trebui să aprobe Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Regia Naţională a Pădurilor.
1. Modificarea cadrului legislativ în vigoare în vederea diminuării vârstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.
2. Utilizarea, pe întregul teritoriu al României, a sistemului austriac de măsurare a volumelor de masă lemnoasă. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bugetului RNP. Asta pentru că, deşi sistemul nu este încă omologat în ţara noastră, firma austriacă îl foloseşte la calculul lemnului tăiat din exploatările contractate direct de la Regie.
Noi în domeniu, reprezentanţii Avic International aplică tactica cu care au început şi "partenerii" lor austrieci, oferind agenţilor economici autohtoni preţuri mai mari pentru cantităţile de lemn pe care le achiziţionează de la aceştia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, încearcă să penetreze cercurile persoanelor cu influenţă, la nivel local, în împărţirea fondurilor forestiere destinate exploatării. Aşa cum ştim năravurile balcanice, e de aşteptat să pătrundă cu succes în cercurile foarte primitoare. În împrejurările astea, e de aşteptat ca, pe viitor, licitaţiile pentru vânzarea masei lemnoase organizate de Direcţiile Silvice să aibă câştigătorul decis chiar înainte de organizarea acestora.
Lăcomia chinezească pune în pericol industria autohtonă
La începutul anului trecut, federaţiile patronale şi profesional reprezentative pe plan naţional, în numele operatorilor economici din industria prelucrării lemnului, sesizau cele mai înalte instituţii ale statului cu privire la apariţia unei noi specii de termită care devastează pădurile româneşti. Este vorba despre aşa-numita termită chinezească, temută pe plan mondial pentru pofta ei de mâncare insaţiabilă. Iată textul sesizării:
"În ultima perioadă, atât producătorii din industria primară de prelucrare a lemnului, cât şi cei din industria mobilei ne-au sesizat o creştere îngrijorătoare a exportului de buşteni din lemn pentru industrializare, către China, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite şi finite din lemn, fiind în contradicţie cu strategia de valorifiare superioară a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, în special mobilă.
Astfel, în primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezultă un export de buşteni pentru industrializare către China în valoare de 13.625,720 mii $ faţă de valoarea de 4.291,908 mii $ înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2009, reprezentând o creştere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte îngrijoraţi, ne-au sesizat că, în ultimele săptămâni, fenomenul a luat o amploare deosebită, toate containerele care aduc produse din China se returnează încărcate cu buşteni, în special de răşinoase. De asemenea suntem informaţi că ţări învecinate cu însemnate cantităţi de resurse lemnoase au interzis exportul de buşteni (ex. Ucraina), iar Federaţia Rusă a introdus o taxă vamală de 25% pentru exportul buştenilor.
Această conjunctură zonală determină o presiune suplimentară asupra resursei de materie primă lemnoasă pentru toţi operatorii economici din industria lemnului şi influenţează atât creşterea preţului materiei prime lemnoase, precum şi reducerea activităţii unor operatori economici din domeniu, cu implicaţii nefavorabile şi asupra forţei de muncă. Având în vedere creşterea exagerată a exportului de buşteni din ultima perioadă, în China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului şi a industriei mobilei, vă rugăm să dispuneţi analiza celor prezentate mai sus în scopul instituirii unor proceduri riguroase de control a provenienţei legale a masei lemnoase şi măsuri de descurajare a exportului de material lemnos în stare brută, neprelucrată.
Apreciind că situaţia reprezintă o problemă foarte importantă pentru industria de profil din România, industrie care contribuie semnificativ la evoluţia economiei româneşti, vă rugăm să soluţionaţi de urgenţă intervenţia noastră împreună cu Comisia Europeană." Sesizarea a fost trimisă Preşedinţiei, Guvernului, ministerelor cu atribuţii în domeniu. Ea este semnată în numele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă şi al Asociaţiei Forestierilor din România de preşedinţii Aurică Sereny şi Ioan Sbera.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu